Despre noi

Comuna Voitinel este situată în nordul județului Suceava, în provincia istorică numită Bucovina, fiind din punct de vedere geomorfologic situată la contactul dintre Obcina Mare și podișul Sucevei. Din punct de vedere geografic, teritoriul localității Voitinel se află aproximativ la longitudinea estică de 25°45′ și la latitudinea nordică de 47°50′. Comuna Voitinel se învecinează la vest cu comuna Putna, la nord cu comuna Vicovu de Jos, la est cu comuna Gălănești, la sud cu Horodnic de Sus și la sud-vest cu comuna Marginea. În componența comunei intră un singur sat, satul Voitinel. Localitatea se întinde pe o lungime de aproximativ 7 km (sud-vest – nord-est) și o lățime de 3-4 km (nord-vest – sud-est), însumând o suprafață de 22 km². Este situată la aproximativ 7 km de granița cu Ucraina, la aproximativ 15 km de orașul Rădăuți și la 50 km de municipiul Suceava (centre economice polarizante). Legătura cu celelalte comune și orașe învecinate se face pe DN 2E și DJ 178 F.

Relieful prezintă o etajare cuprinsă între altitudinea minimă de 392 m la vărsarea pârâului Voitinel în râul Suceava, pe teritoriul comunei Gălănești, și altitudinea maximă de 948 m în poiana Hociung, rezultând o diferență de nivel de 556 m. Altitudinea formelor de relief scade începând cu partea vestică a comunei, din zona montană de la altitudinea maximă de 948 m în Poiana Hociung, până la o altitudine de 500-600 m, unde se individualizează un uluc, o zonă depresionară, mărginită în exterior de două dealuri: Dealul Leahului la nord și Dealul Brădetului la est, care au o altitudine mai ridicată (538 m, respectiv 478 m). Între aceste două dealuri se află vatra satului Voitinel. Reteaua hidrografică care drenează teritoriul comunei Voitinel aparține pârâului Voitinel, care curge pe direcția V-NV spre NE, varsându-se în râul Suceava, pe teritoriul comunei Gălănești. Pârâul Voitinel își are izvoarele în Obcina Mare, la o altitudine de 949 m, având o lungime de aproximativ 16 km. Are numeroși afluenți, majoritatea fiind pe partea stângă: Busuiocul, Pietrosul, Putredul, Slatina, Țigănescu, Ursului, Târnii, iar pe partea dreaptă, pâraiele Tartaria, Mocirle, etc.

Cadrul natural favorabil a îngăduit oamenilor încă din cele mai vechi timpuri construirea unor așezări, situate pe valea pârâului Voitinel, în depresiunea dintre Dealul Leahului și Dealul Brădet sau la contactul cu muntele, fiind ferite de intemperiile climatice sau de invazii.

Această așezare a fost propice atât creșterii animalelor prin existența pășunilor, cât și agriculturii, având și terenuri arabile.

Despre comuna Gălănești, cercetări arheologice sistematice nu s-au efectuat, dar descoperirile întâmplătoare, precum și pasiunea pentru cercetarea începuturilor a profesorului de istorie Mircea Doru Hrișca, l-au determinat pe acesta să adune în colecția personală câteva piese arheologice care dovedesc locuirea acestei așezări încă din neolitic.

În anul 1968, cu ocazia lărgirii drumului spre albia pârâului Voitinel, care trece pe lângă cimitirul din localitate, la aproximativ 100 m distanță, s-au descoperit întâmplător, la aproximativ 90 cm adâncime, un număr de 2 topoare și trei dălți, datate ulterior ca aparținând culturii Cucuteni.

În sprijinul afirmațiilor că această așezare a fost locuită din cele mai vechi timpuri (neolitic și epoca bronzului), sunt și datele inserate în “Dicționarul Geografie al Bucovinei”, în care se arată că la Horodnic, pe dealul Colnic, care se învecinează cu localitatea Voitinel, există peste 60 de tumuli.

Unele dintre acestea au fost săpate și cercetate în anul 1893, și s-au găsit în ele unelte de piatră, resturi de cărbuni de lemn, fragmente de oase împietrite.